1. In ce moneda se numara respectul?

Cand ai fost ultima oara apreciata pentru ca ai facut ceva bun? Cand ti s-a spus ca ar trebui sa iti iei cateva zile libere, pentru ca ai muncit suficient in ultima perioada si meriti? Cand ai primit ceva fara sa ceri?

Discutand despre locul de munca, observ ca s-a implementat atat de tare in mentalitatea colectiva faptul ca angajatul are doar obligatii si ca ar trebui sa fie recunoscator ca are un job, incat atunci cand suntem tratati frumos, avem impresia ca ni s-a facut o favoare. Cand, de fapt, nu este asa.

La Paradiz, ramanem deseori uimiti cand cineva ne intreaba daca are voie sa iasa in pauza, sa fumeze o tigara sau sa isi faca o cafea. Si asta doar vizavi de lucrurile mici, din fiecare zi. La interviu, multe fete sunt sceptice cand le povestim despre felul nostru de a fi si de a munci. Pe principiul: ,,Daca ceva suna prea bine ca sa fie adevarat, probabil ca asa si este.”

E de inteles reticenta, cand multe dintre ele ne povestesc, la un pahar de vorba, experientele din locurile de munca anterioare. Pentru ca in studioul nostru, toata lumea cunoaste pe toata lumea. Ne stim povestile, felul de a fi, si ne acceptam, cu tot cu defecte si zile mai proaste. De 14 ani. Asa am aflat de ce cred fetele la interviu faptul ca, oricat ar fi de fain ar suna oferta de munca, sigur exista niste probleme ascunse sub pres.

Ca sa va faceti o idee, o colega ne-a povestit faptul ca, fiind la un alt job, in primele zile de munca i s-a spus ,,politicos” sa intrebe cand se asaza pe un scaun, pentru ca in pauza, fiecare are locul sau, iar angajatii vechi au prioritate. Drept dobandit, bineinteles, prin faptul ca ,,au fost acolo inainte sa vii tu”. Ce mod mai frumos de a ti se ura bun venit? Un exemplu mic, dar care scoate la suprafata ierarhii si discriminari ce n-ar trebui sa isi aiba locul intr-o firma. Si sigur aveti si voi multe povesti de acest gen, auzite sau traite pe propria piele.

Revenind la Paradiz. Acum, sa ne intelegem: noi nu promitem si nu oferim ,,marea cu sarea”. Salariul acordat la timp, contractul de munca, concediul de odihna, premierea fetelor corecte, recompensarea recomandarii, transportul, make-up-ul, iesirile cu colegii in camping sau la piscina, trainingurile, party-urile, toate acestea sunt lucruri absolut normale. Fara exagerari, doar respect pentru colege si munca lor. Pentru ca suntem oameni inainte de a fi angajati si parte a unui business si ne place sa traim frumos. O atitudine care se invata si se da mai departe.

Felul in care se munceste la Paradiz l-am simtit inca de la interviu. Dupa ce am povestit una-alta, am fost intrebata daca am nevoie de sprijin. Poate nu ma descurc cu banii sau am o problema pe care nu reusesc s-o rezolv singura, sunt ok? Si nu eram, doar de asta voiam sa-mi schimb jobul. Long story short, am fost ajutata sa ies dintr-o dificultate, in conditiile in care eram, practic, inca o straina. Si am ramas surprinsa de faptul ca s-au oferit sa ma ajute. Daca ma faceam disparuta, fara sa inapoiez datoria? De ce m-au ajutat? E ceva suspect la mijloc? Din fericire, nu era. Nici suspect si nici ultima data cand aveau sa ma surprinda.

Continuand firul povestilor, imi amintesc o alta intamplare care m-a miscat. Era decembrie, 2014, la vreo 7 luni dupa ce m-am angajat. Eram in pauza, in club, si ma enervasem ca nu mi se deschidea telefonul. Tot imi facea probleme de ceva timp, desi nu-l cumparasem de prea multa vreme. Observand ca ma chinui de vreo 10 minute, m-a intrebat managerul, formal si rece, ce s-a intamplat. Protocolar, discutia a inceput cam asa: ,,Da’ ce-ai patit, fata? Ce tot te strambi atata?”. M-a bufnit rasul. ,,Nu-mi merge telefonul, i-am raspuns eu. Nu stiu ce are, da’ se tot se-nchide. Am o bafta…”. Pe birou avea 2 telefoane. Nimic de fite, dar noi si functionale. Le cumparase la oferta. Imi inmaneaza unul si-mi zice, razand in coltul gurii: ,,Tine, fata! Nu te mai smiorcai! Ia-l pe asta, sa nu te aud ca nu-mi raspunzi ca nu-ti merge telefonul…”. Da ochii peste cap si rade. 

In prima instanta am refuzat, am zis sa-l platesc si alte politeturi caracteristice situatiei. N-am avut incotro insa si l-am acceptat. Aveam un telefon nou si sentimentul ca am ajuns intr-un loc misto. [P.S. Nu m-a pus nimeni sa scriu asta.]

 

  1. Bucuresti, moldoveni misto si modele fericite, episodul 1

 

Studioul functioneaza de atatia ani pentru ca am invatat cu totii niste lucruri simple. O atitudine ok, seriozitatea si dorinta de a face lucruri frumoase sunt suficiente pentru a te califica drept o candidata ideala in echipa noastra. Pentru ca poti dobandi cunostinte, insa e important sa ai atitudinea potrivita intr-un colectiv. Acolo unde exista intelegere si un mediu placut de lucru, performanta e mult mai usor de obtinut.

Am scris aceste lucruri pentru a-ti face o idee despre felul in care suntem noi la Paradiz. Despre ce inseamna apreciere, bun simt si intelegere si cum pot, toate acestea, contribui la succesul unui business. Bani vei castiga peste tot, insa nu in fiecare loc de munca te vei simti respecta, tratata corect si, de ce nu, rasfatata din cand in cand.

ca6c9a3aebb9af4c_savvy_mainPoate ai observat ca uneori ma identific cu oamenii din spate, alteori cu modelele. Uneori povestesc din experienta mea, care le cuprinde pe amandoua, alteori asez pe hartie povestile altor fete, care n-ar ajunge altfel la voi. Si o fac pentru ca mi-ar placea ca intr-o buna zi, acest domeniu sa fie inteles si de cei din afara industriei. Ca fetele sa constientizeze faptul ca un job in domeniul videochatului poate fi si este la fel ca oricare altul. Uneori chiar mai ok. Ca oamenii sa nu se mai grabeasca sa judece atunci cand aud ca cineva face videochat.

Acesta trebuia sa fie un articol despre premierea modelelor de pe 1 Martie. Despre petrecerea grandioasa pe care o vom avea. Despre tombola lunara si despre faptul ca, o data la 3 luni, oferim cadouri fetelor care isi fac treaba corect si isi respecta programul si turele. Despre cum ne aratam aprecierea fata de fetele care sunt serioase si cu bun simt si datorita carora reusim sa ne pastram pe piata videochatului. Dar nu am vrut sa fie asa. Pentru ca toate premiile si surprizele de care fetele au parte in cadrul festivitatilor nu ar inseamna nimic, daca in restul timpului atitudinea noastra ar fi lipsita de scrupule, intelegere si bun simt.

Respectul si aprecierea le simti in fiecare zi, nu doar o data la trei luni. Cand stii faptul ca, atunci cand cineva te intreaba daca te poate ajuta cu ceva, chiar vorbeste serios. Ca ai cu cine schimba o vorba buna si cui cere o parere. Respectul nu se numara in bani, iar aprecierea nu are zerouri. Mai presus de toate, asta e ceea ce  Paradiz ofera angajatelor sale. Zi dupa zi.

Asa ca am hotarat sa extindem ,,cercul vicios”, al studiourilor in care oamenii isi iubesc locul de munca si vin cu drag la serviciu, deschizand un nou sediu Paradiz in Bucuresti. Tot ce v-am povestit mai sus ramane valabil si pentru noul studio, aflat la mare distanta de casa. Aceleasi principii, valori si oameni care vor sa schimbe cuvantul ,,scarbici” cu ,,servici[u]”.

III. Rezumat.

Daca te-ai plictisit sa citesti mai sus si ai vrut sa treci direct la concluzii, mi-ar placea sa ramai cu trei lucruri din acest articol:

  1. Da, ne premiem angajatele lunar, prin tombola pentru orele online, si o data la trei luni, pentru corectitudine si performanta. Insa, mai presus de toate, le tratam frumos si cu respect in fiecare zi. Iar asta, uneori, cantareste mai mult decat un colier sau un parfum cu note atent selectionate.
  2. Atunci cand vii la interviu, ne intereseaza mai mult daca esti corecta si responsabila, decat daca ai 1.80 inaltime si par matasos. E adevarat, in videochat si aspectul conteaza. Insa intr-un colectiv, este mai important sa fii un om pozitiv, care vine la serviciu pentru a-si face treaba si se comporta cu respect fata de colegii sai. Pentru ca asa vei fi tratata si tu, la randul tau, de toti membrii echipei.
  3. Deschidem un nou sediu la Bucuresti. Cum am spune in Moldova: ,,Aceeasi Marie, cu alta palarie”. Si-l inauguram cu ,,surlite si trambite” la petrecerea de pe 1 Martie.

Fun, voie buna si vesti extraordinare. Cam asa dam start primaverii. Iar pentru tine avem un pont: daca stai in Bucuresti sau ai o prietena acolo, careia i-ar placea sa faca parte din echipa noastra, dai de stire. Noi suntem nerebdatori sa ne cunoastem noile colege!

Pana data viitoare, va doresc un inceput de primavara fabulos! Si sa primiti doar martisoare pe placul vostru. Cu sau fara fundite.