Industria videochatului a cunoscut schimbari remarcabile in ultimii ani, schimbari care concureaza cu o revolutie.

Dar nu a fost revolutionat nimic peste noapte. Nu s-a inventat nimic. Si totusi industria de divertisment pentru adulti a cunoscut o serie de schimbari care azi fac jobul unui model de videochat diferit total fata de ce era in trecut.

Si cum mai bine sa evidentiem diferentele dintre viata unei fete care facea videochat in primul deceniu al anilor 2000 si un model din prezent, decat facand o paralela intre cum mergeau lucrurile atunci, spre deosbire de acum?

2007. Ajungi la “studioul” de videochat unde lucrezi. Rectific. Apartamentul inghesuit cu 3 camere, fiecare din ele impartite in doua spatii de desfasurare a activitatii, separate de o perdea groasa. Zero intimitate, zero confort. De acasa ti-ai calculat deja in minte ca ai folosit lenjeria pe care aveai de gand sa o porti azi online de cel putin 5 ori luna asta si nu e ok. E prea des si trebuie sa incerci sa mentii tot timpul misterul. Pentru cine oare? Caci membrii tai te vor mai mult goala si oricat ti-ar spune ei ca “your outfit is nice”, prefera ca in cel mai scurt timp posibil, fara vorbarie inutila, sa scapi de tinuta.

Inainte de intrarea pe camera, trainerul, care este si managerul studioului si soferul acestuia, te pregateste de tura ca inaintea unui meci de box: “Renunta la ce esti tu ca persoana si fa tot ce iti spun membrii. Nu ii intereseaza pe ei ca tie unele lucruri ti se par deplasate, ca iti provoaca scarba, taci si actioneaza dupa cum iti spun ei. Doar ai venit aici sa faci bani, nu sa fi alintata.”

Treci peste trainingul nesanatos si intri in ceea ce va fi spatiul tau de lucru pentru urmatoarele 10-12-15 ore… cine le mai tine sirul? Ai stat deja toata perioada cel putin cate 12 ore online, caci ti s-a spus ca doar asa faci performanta. Tragi aer in piept si te rogi ca din toti membrii pe care ii ai in free, sa iti “cada” si tie macar un privat. Ii asculti, ii lingusesti, faci teasing in free, caci inca o data, asa ti s-a spus la training.

Au trecut 3 ore jumatate si ai primit 10 dolari tips. Faci un calcul, dupa ce scazi partea studioului, ramai cu 4.5$. “Nu-i atat de grav”, iti spui in minte, “abia au trecut trei ore.  Voi sta azi mai mult si recuperez.”

Trec orele si reusesti sa ai doua privaturi de cate 10, respectiv 20 minute. Psihic esti terminata. Unul din membrii te-a jignit urat si ti-a stat pe limba sa ii spui ca esti un om normal, la fel ca mama sau sotia sa. Ti-ai sters lacrima care statea in coltul ochiului si ai continuat. Dupa vreo 8 ore, cand orice om normal ar pleca acasa, tu abia poti sa iti iei o pauza de tigara, pe care o tragi cu noduri in gat, ascultand lamentarile colegelor tale, aproape niste straine, caci nu ai apucat sa socializezi cu ele, sa aflii cine sunt si ce le aduce aici. Tu nu mai spui nimic, caci ai repeta exact spusele lor.

Dupa vreo trei minute vine trainerul si va atarge atentia ca inca nu s-a descoperit o metoda de a face bani stand la tigara. Ca timpul trece si ai pierdut minute bune nefiind online.

Te loghezi din nou, obosita si asteptand membrul ala bogat, care sa te tina in privaturi de ore intregi si care sa trateze ca o femeie normala. Dar lucrul asta se intampla rar de tot, majoritatea vor sa vada tot ce ai de oferit, cat mai rapid si eficient, spun ei.

Trece timpul, ochii te inteapa din cauza monitorului si durerea de cap s-a instalat puternic. Realizezi ca au trecut 13 ore. Ii spui timid trainerului ca nu mai poti. Iti raspunde in sila ca poti sa pleci acasa, si ca spera sa ai zile mai bune ca cea de azi.

Pleci epuizata si golita de orice gand sau sentiment, numarand in gand cati dolari ai facut azi si daca intr-adevar jobul pe care il ai merita toata osteneala asta. Iti aduci aminte rapid, aproape in semn de consolare, ca intr-o luna ai facut peste 2000 $ si ti-ai setat un tel de a reusi sa atingi din nou aceasi performanta. Ajungi in apartamentul tau si e intuneric. La fel era si cand ai plecat. Iti spui ca faci maine dus, abia apuci sa iti dai jos hainele de pe tine si cazi intr-un somn adanc. Macar de-ai reusi sa visezi ceva frumos! Destul.

2018, Paradiz, Iasi. Ajung la studio la aceasi ora ca in fiecare zi, cu ora mai repede decat inceperea programului meu de 6 ore. Nu, nu vreau sa fac ore suplimentare, doar vreau sa beau o cafea impreuna cu colegele mele. Ma relaxeaza si ma umple de energie. Ni se alatura si doi traineri si facem rapid schimb de opinii cu privire la nolie reguli ale unui site, dupa care discutia continua pe o panta relaxanta: vacante, haine, ce mai citim. Ne facem ad-hoc planuri de o adunare generala la SPA pe luni. Cand o zi mai potrivita pentru o sesiune completa de relaxare?

Pentru azi mi-am ales o camera superba, cu tonuri de albastru ciel si un pat queen size, foarte chic si aerisita. Imi aleg un outfit in care sa ma simt lejer, un top negru si o pereche de jeansi scurti. Ideea e sa ma simt confortabil, restul vine de la sine.

Ma loghez. Se anunta o zi excelenta, am trafic si am inceput deja binisor, cu un tips de 500$, caci unui membru i s-a parut ca imi sta mai bine cu parul intins decat ondulat. I just love my job! Am in free membrii cu care conversez si incerc sa aflu ce ii atrage, ce isi doresc… asta pentru ca nu am chef sa ma stresez ca poate in privat isi doresc ceva ce eu chiar nu vreau sa le ofer. Aici intra in joc ce am invatat eu inca din prima zi la Paradiz: limitele eu le impun, nimeni altcineva.

Imi revin membrii fideli care ma tin in privaturi un total 3 ore (m-a ajutat si trainerul, trebuie sa recunosc, cand eram in pana de inspiratie.)

Intre timp, primesc mesaj ca mi-a sosit mancarea si chiar in acelasi moment incep sa simt fluturi in stomac. Mi-e foame tare! Aparent briosele pe care le-am servit inainte de tura au fost doar gustoase, nu si hranitoare. Ma scuz politicos fata de membru pe care il aveam in privat si il rog sa ma astepte sa iau masa. Imi ureaza pofta mare si imi setez pauza.

Azi e soare si prefer sa iau pranzul in superba curte Paradiz, unde mai au pauza de masa doua colege, din care una este nou-venita. Vorbim, ii oferim niste idei si o invitam sa vina luni la SPA cu noi. Dupa jumatate de ora sunt satula si molesita, asa ca beau un smoothie de fructe, fix cat sa imi dea energia pentru inca a 2-3 ore online.

Ajung online iar membrul meu ma astepta cumintel in chat. Reluam discutia si imi spune din nou, cat de greu ii este sa abordeze o femeie. Psihologul din mine revine pe baricade si il consiliez cum stiu eu mai bine. Dupa ce inchei privatul cu el imi spun in gand ca nu ar strica sa ma apuc de a doua facultate, cum ar fi psihologia. Nu e ca si cum nu as avea timp liber sau stofa de psiholog!

Dupa ce am terminat ultimul privat, apare un membru care imi spune ca adora sa vada femei umilite. Il invit frumos sa imi paraseasca chatul si i-am urat mult succes in cautarile lui. Tipul nu se lasa si imi spune ca fac bani frumosi daca ma las dominata si i-am spus ca ii multumesc, insa NU vreau sa ma supun la nici macar o discutie in care sa fiu umilita si pace. Psihicul meu este mai important decat cativa dolari, plus ca incarcandu-ma cu energii negative nu voi da randament maxim.

Ma uit la ceas si imi dau seama ca timpul meu online s-a scurs. Ma uit peste incasari si zambesc satisfacuta. Sunt cu un pas mai aproape de noua masina, care trebuie sa imi ajunga peste doua saptamani. Ma deloghez si ma rog in gand sa nu fie trafic intens, caci am programare la masaj. Restul zilei decurge normal; reusesc sa imi fac somnul de frumusete, sa ies la un pahar de vin spre seara cu niste prieteni, si chiar sa o vizitez si pe mama. Ajung acasa relativ devreme, caci vreau sa fac o baie relaxanta, sa citesc si sa ma pregatesc pentru o noua zi, la fel de productiva. Somn usor!